Respectul faţă de părinţi
Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta,ca bine să-ţí fie şi mulţi ani să trăieşti pe pământ.
În Decalogul lăsat de Dumnezeu lui Moise se regăseşte o poruncă ce zice să-i respectăm pe părinţii noştri,sufletele ce ne dau viaţă.Ei trudesc din greu pentru a ne oferi toate cele necesare,uneori chiar renunţând la bucăţica lor de pâine pentru a avea noi ce mânca.
Din toate ''meseriile''din lume cea mai dificilă este aceea de a fi părinte. Ea nu cere şcoli înalte,nu cere experienţă,doar afecţiune,răbdare şi iubire.
Oricâtă durere poate pricinui un copil părintelui său,oricât ar greşi şi orice ar face rămâne copilul lui pentru care îşi calcă pe inimă,îşi ascunde lacrimile şi suferă în tăcere.
Fericirea vine din lucruri mărunte şi oricât de mică ar fi bucuria pe care i-o aduce un copil părintelui său,satisfacţia este imensă,iar Dumnezeu zâmbeşte mulţumit.
Din păcate în zilele noastre nu se mai cunoaşte semnificaţia cuvântului ''respect'' şi abia după ce nu-i mai avem pe părinţi lângă noi,să ne critice,să ne certe şi să nealine,atunci realizăm lipsa lor dureroasă şi rămânem doar cu regretul că nu mai avem cui să cerem iertare.
Nerespectarea părinţilor este un păcat deosebit de grav în faţa Lui Dumnezeu şi prin acest lucru nu facem decât să-i bucurăm pe diavoli şi să pricinuim suferinţă celor ce ne iubesc cu adevărat,necondiţionat şi fără să-şi dorescă în schimb decât fericirea copiilor săi.
Toţi cei care aveţi încă părinţi lângă voi,iubiţi-i,preţuiţi-i şi respectaţi-i pentru că acestea sunt bucurii în faţa Domnului Nostru Iisus Hristos şi pentru inimile celor ce ne-au crescut şi ne-au iubit.
Gândiţi-vă mereu că atunci când provocaţi lacrimi părinţilor plânge şi Dumnezeu şi poate că atunci când veţi fi la rândul vostru păărinţi veţi simţi cât este de mare durerea pricinuită de propriul copil,dar şi cât de imensă este dragostea şi puterea de a ierta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu